LACUL COMO, MILANO SI BERGAMO, PARTE A LOMBARDIEI
Ne intalnim in Aeroportul Cluj. Mici emotii in ceea ce priveste bagajul de mana, care de altfel a fost singura mica problema a acestei iesiri, dar s-a rezolvat. Ne imbarcam in avion si ne pregatim centurile in vederea decolarii spre destinatia Milano, cu aterizare la Bergamo! Iuppiiii! :D
Dupa o ora si ceva de zbor, aterizam la Bergamo, un aeroport relativ mare, plin de lume si de romani. Am fost atentionata inainte de plecare, ca la Bergamo intalnesti romani la tot pasul, te simti ca si acasa. Iesind din aeroport, ne asteapta autobusul care ne duce spre Milano, frumoasa capitala a modei, in circa 40 de minute. Autocarul te lasa in zona garii din Milano, nu ai cum sa nu o observi! Foamea e mare, dar nu avem timp de pauze, caci vrem sa ajungem la cazare, iar mai apoi la frumosul Dom, asa ca...ne luam cate o felie de pizza si o luam la pas pe strazile orasului pana la apartamentul ce ne asteapta pentru dezpachetare. Dam o raita prin el sa vedem despre ce este vorba si ne grabim spre centru.
V-om lua metroul si in cateva statii( cred ca 3 sau 4) ajungem in Piazza del Duomo. Ce frumoasa poate fi iesirea din gura metroului care da exact fata in fata cu magnificul si impunatorul Dom. Stam si ne holbam cat poate fi de frumos la apus , cum umbrele si razele soarelui isi joaca rolurile intr-un peisaj ce te lasa fara cuvinte. Statuile ce-l impodobesc, de un alb impresionant, iti creeaza senzatia ca intr-adevar este o capodopera arhitecturala care nu degeaba a fost construita in aproximativ 500 de ani. Musai vrem sa urcam pe acoperis, sa vedem de sus minunata priveliste, dar e prea tarziu. Resemnate, ne indreptam spre Galeriile Vittorio Emanuele, privim vitrinele magazinelor branduite, ne invartim calcaliele pe "testiculele taurului" incastrat in frumosul mosaic de pe jos, care aduce, cica, noroc. Mare batalie pentru acest obiectiv :)) Mai apoi strabatem stradute sa vedem ce poate oferii Milano.
Bine bine, dar ce mancam???!! Pofticioasele vor mancare! Ne oprim pe o straduta, langa Galeriile Vittorio, la un restaurant, pe terasa, servim pentru inceput un pahar de Prosseco, mai apoi paste cu fructe de mare si pesto( eu), paste cu rosii proaspete si risotto cu dovleac si sofran, Limoncelo rece si aromat dupa masa copioasa. Heyyy, dar merge si un desert, ne spune chelnerul, un baiat tanar, de origine romana. Zicea ca e de undeva din sudul tarii, spre rusinea mea nu mai stiu, insa a fost tare simpatic si s-a bucurat sa ne serveasca. Am primit si ceva din partea casei, cred ca o focaccia tare gustoasa. Rasete, povesti si mai apoi plimbare spre "casa". Maine avem o zi importanta!
Dimineata la Milano.Balconul din cladirea interbelica, cafeluta, pregatita de fete ( am fost rasfatata si le multumesc pentru asta) si fursecul , plusss soarele si strazile din jur ne incanta privirea. Nu stam mult la leneveala, caci avem treaba azi! Ne-am hotarat sa mai incercam o data sa vedem acoperisul domului, nu ne lasam! :D Micul dejun il luam la pachet , de la o mica brutarie-patisserie, si am facut cea mai buna alegere, fiindca am mancat un sandvish de-men-ti-al cu prossciuto. Am ajuns la dom, dar e prea dimineata sa urcam . Chiar asa!! Deja e sfidator la cer!, ar spune tatal lui Louie Anderson ( pentru cunascatori). :P Nu vrea nici cum sa ne primeasca domul si noi trebuie sa ajungem la Lacul Como dupa-masa. Cu tristete in suflet, eu si Ioana suspinam, insa Marion, perseverenta, mai incearca o data. Vedem ca ne face cu mana disperata si rade cu gura pana la urechi. "Putem urca!!" Yeyyyyy! Cum urcam? Pe scari sau cu liftul? Facem miscare! Mergem pe scari! Cam anevoioasa urcarea, dar asteptam privelistea de sus cu sufletul la gura! Chiar e WOW! Te pierzi printre "dantelele" si statuile de piatra. Va las sa vedeti pozele. E musai sa urcati pe acoperis daca ajungeti la Dom!
Dam fuguta la gara, caci luam trenul spre Lacul Como. O calatorie de o ora si am ajuns in Varenna. Mna, pe mine m-a fascinat aerul ce persista in acest loc! Atata liniste, peisaje ce te ametesc prin frumusetea lor, munti calcarosi si lacul imens, satuce "aruncate" de-o parte si de alta a lacului, flori, vegetatie, localuri timide, dar splendide prin simplitatea lor. Dam o raita pe stradutele din Varenna, vizitam tot ce e de vizitat si ne asezam la pranz, la "Caffe Varenna". Ne asezam cuminti si infometate la masa ce sprijina malul lacului. Dupa aceea ne pregatim sa mergem inspre bine cunoscuta "statiune" Bellagio, exclusivista, atat prin infatisare cat si prin magazinele de renume. Frigul, vantul si PLOAIA ne dau batai de cap, dar nu ne lasam! Fiecare cu ce are in dotare, pelerine sau un simplu fular( eu) :)), ne fac viata mai usoara.
Urmatoarea destinatie este Bergamo, oraselul ce m-a fermecat . Bergamo este o impletire a arhitecurii moderne cu cea din timpuri apuse, insa ceea ce il face sa iasa in evidenta este "Citta Alta", partea veche a orasului, respectiv un orasel cetate.
Pierdeti-va în oraşul vechi pe străduţele înguste, umbroase, pavate cu piatră de râu si cladiri de caramida rosie, obloane cu flori colorate la ferestre. De asemenea intrati si colindati magazinele cu bunatati culinare sau desfatati-va cu preparate specifice zonei. Puteti sa incercati desertul lor specific si anume prajitura din faina de malai pe care o sa o intalniti la orice pas in vitrine decorata in fel si chip sau pur si simplu presarata cu putin zahar.O sa intalniti chiar si un magazine cu delicatese cu trufe albe sau negre, eu mi-am cumparat ca si souvenir 3 bucati bvorcanase cu diverse specialitati cu trufe, pe care le puteti folosi ca baza la niste bruschete delicioase. Hmmm..deja imi lasa gura apa ! :))
Nu veţi merge prea mult şi veţi da într-o piaţă foarte frumoasă, Piaţa Veche. Aici se găseşte Catedrala din Bergamo (secolul VI), dar şi Basilica di Santa Maria Magiore(1137). In "Domul din Bergamo" am asistat la o parte a unui concert de orga. Efectul? Incantare totala! Nu mai vorbesc de arhitectura si decoratiunile interioare... Tot aici este şi Pallazo de la Regione şi Fântâna Contarini. Foarte interesant este Turnul civic care marchează şi acum ora 22 cu 100 de bătăi. Povestea spune ca pe vremuri aceste batai anuntau inchiderea portilor cetatii.Tot în Citta Alta mai puteţi găsi şi Grădina botanică şi Galeria de Artă Modernă şi contemporană.
 |
| Domul din Bergamo |
 |
| Interiorul domului |
 |
| Interiorul domului |
 |
| Suveniruri din Lombardia |
Am lasat pentru final ce e mai impresionant, zic eu. Am sa povestesc si am sa va indic, totodata, unde sa luati cina daca vizitati Bergamo, respectiv Citta Alta. Colindand strazile cetatii, spre seara, si cautand un loc pentru cinat, am dat peste un restaurant, ce relativ parea mic, din exterior, un restaurant plin de tablouri ce ilustrau vremeuri de mult apuse , poze ce parca incercau sa explice istoria acestui local, local cochet de altfel, prin simplitatea sa, dar marcat cu obiecte ce pentru mine reprezinta : suflet, perseverenta, afinitate, munca multa si toate acestea reflectau, in realitate, la intrarea in restaurant, la masa unui birou din lemn masiv, sculptat frumos si plin de obiecte vechi unde stateau cei doi proprietary, doi oameni distinsi prin prezenta lor, doi batranei simpatici, dar foarte seriosi cand era vorba bunul mers al localului. Am fost indrumate sa pasim dupa un ospatar undeva pe un coridor ce trece pe langa bucataria imensa, spre o terasa , o curte interioara acoperita si terasataa, splendida! Intr-o ambianta relaxanta de seara , cu lumanari, rasete subtile, ne-am rasfatat cu un Prosseco si mancare delicioasa. Eu am ales fel de pizza "Pizza con stracchino e lardo"
, care pe mine m-a surprins in mod placut, dat fiind faptul ca avea ingredient locale, specific, si anume un fel de slanina , feliata ca si posciutto( subtire, subtire) si o branza la fel de specifica, un fel de pecorino, dar mult mai puternica ca si gust, plus rozmarin, toate mergand de minune impreuna. M-a impresionat acest local dat fiind faptul ca este o afacere de familie, transmisa din generatie in generatie. Sa nu va mai tin in suspans , am sa va spun numele localului : " DAMIMO".
Pentru a va face o parere mai ampla va atasez un link si va rog sa urmariti acest filmulet.
https://www.giuliamazzucconi.com/backbone
Tin sa mentionez ca imaginile din acest articol au fost adunate si pastrate cu sfintenie, asta dupa ce pozele mele de pe telefon au fost sterse din greseala, dar sa nu uitam : AMINTIRILE SUNT CELE CARE RAMAN PE VIATA!
Comentarii
Trimiteți un comentariu