ITALIA, LA MUNTE SI LA MARE



Cred ca nu mai e necesar sa spun ca in ultimii 3 ani m-am indragostit de Italia si o data ce ma gandeam la o escapada, gandul meu zbura intotdeauna spre aceasta tara splendida.
 
In vara anului trecut , respectiv in august 2016, am calatorit din nou spre "cizma" Europei, cumva neprogramat, in directia Veneto.
 
Fusesem in Venetia cu ceva timp in urma, in luna noiembrie, cand frumoasa si unica insula era inundata. Posturile TV anuntau vreme ploaiasa  si inundatii, insa incapatanarea mea de "taur" a ales sa se lupte cu furtuna.  Natura si soarta sunt de multe ori mai puternice decat firea umana, asta am constatat.

 
De indata ce am ajuns la Venetia, soarele a aparut pe cer , iar apele s-au retras si asta in decurs de o zi, darrrr....marea nebunie a inceput in momentul in care, cumparand biletele pentru vaporeto din statia de la aeroport, am realizat ca in 2 ore si jumatate vom ajunge in Piata San Marco. :))) Acum imi vine sa rad si ma amuz copios, insa atunci, fiind deja toamna tarzie, respectiv ziua mult mai scurta, am sosit undeva in jurul orei 5 si ceva... cand deja soarele apunea frumos peste cladirile maiestre . "Ei , e frumoasa Venetia si seara", ma imbarbatam eu, insa pozele au iesit dezastru. Atunci sa vezi smiorcaiala pe mine! :))) Anyway, mi-am propus sa mai merg o data, ZIUA,  sa o savurez asa cum trebuie si sa nu mai incerc sa ma pun cu natura si capriciile ei. Lunga introducere, dar tineam sa va povestesc prima mea intalnire cu Venetia, amuzanta si enervanta in acelasi timp.
 
Bunn, si acum sa trecem la subiectul acestui articol. Prima oprire a fost la Lido di Jesolo pentru o scaldare in marea atat de spumoasa si racoritoare, relaxare pe plaja intinsa, lipsita de muzica asurzitoare pe care o intalnesti pe litoralul romanesc. Doar pescarusii si valurile iti incanta urechile si poate cativa copii mai galagiosi care se bucura de tot ce litoralul Lido poate sa ofere.

Ei... cand ajungi prin zona, e musai sa mananci fructe de mare, preparate sub orice forma, doar de aceea esti la mare in Italia, pentru un astfel de dezmat. Lido iti ofera o varietate de restaurante, terase, chiar si cluburi in aer liber, langa plaja si mare , unde poti sa savurezi un cocktail racoros cu  aroma de capsuni , iar mai apoi "Baila Morena" toata seara.







Trecem mai departe spre zona Venetiei, ca doar asteptam ca un copil reintalnirea cu Venetia mea "incapatanata". De data aceasta, datorita Iq-ului meu ridicat, glumesccc , cred, :)) am avut minunata inspiratie de a lua o harta a insulei si uitandu-ma peste ea in timp ce pornisem cu vaporeto, am fost trasnita de o idee sclipitoare. Dupa prima statie ce serveste insula Murano, am coborat si am hotarat sa merg pe jos pana in "inima" Venetiei, pentru a nu face din nou inconjurul  timp de 2 ore jumatate. A fost prefect, fiindca aveam de gand sa ma pierd pe strazi si sa ma opresc la un restaurant pentru pranz. Am si gasit unul. Nu stiu de ce , dar eu iubesc in Italia varianta de " Meniul Zilei", poate din pricina faptului ca sunt o gurmanda si iubesc preparatele lor si pentru faptul ca poti manca bineee de tot la un pret rezonabil . Imi creeaza impresia ca au 2 bucati fel de baza in meniu, deci suna bine!
 
 Pe o terasa micuta, asezata pe o strada ingusta adapostita de razele soarelui, la o masuta langa geamul bucatariei destupat de obloanele verzi, invechite, de unde se auzeau vociile celor ce aveau sa imi umple de bucurie papilele gustative, m-am asezat cuminte asteptand , in primul rand, paharul de Prosseco rece, aburit, si am "socializat" cu un porumbel insistent si mancacios. Apoi desfatare culinara...




 


 









 
 

Locul faptei "Trattoria Storica"

Dupa ce mi-am umplut burtica, luand-o la pas,  am cutreierat strazile umbrite care de obicei dau in piatete decorate cu fantani , statui si ornamente dantelate, de zumzete si forfota de turist, fiindca Venetia chiar e vizitata de lumea intreaga. Nu facem rabat de la opririle principale : Podul Rialto, Canal Grande si Piata San Marco, unde ar fi de vizitat urmatoarele : Basilica di San Marco, Palazzo Ducale, Museo Civico Correr, Campanile, bisericile Santa Maria Gloriosa dei Frari şi Santi Giovanni e Paolo, etc. In Venetia, daca vrei sa retraiesti sentimentul ca ai fost candva marchiza, te opresti pe terasa frumoasei cafenea "Florian" din centrul pietei San Marco, situata sub arcadele "Procuratie Nuove" , cea mai veche cafenea din lume inca in functiune, din anul 1720. Eu zic ca se poate considera un obiectiv turistic in sine, in primul rand pentru splendoarea arhitecturii, pentru diversele saloane de degustat cafea, fiecare din acestea decorate diferit . Personalitati care i-au trecut pragul de-a lungul secoleleor : Casanova, dramaturgul Carlo Goldoni, Lordul Byron, poetul Goethe, scriitorul si politicianul Chateaubriand, Charles Dickens sau cu Marcel Proust si nu in ultimul rand cu Modigliani.




 








































 Partea frumoasa care urmeaza sa v-o povestesc de abia acum incepe. Muzica clasica ce se aude de la terasa cafenelei Forian te ademeneste sa te asezi si sa savurezi o cafea sau de ce nu, din nou, un pahar de Prosecco. Un pian, la care canta o frumoasa doamna, si trei barbati ce manuiesc  instrumente muzicale, toti elegant imbracati, cu zambetul pe buze. M-am asezat la o masa in apropierea lor, iar intr-o pauza scurta de recital, m-au auzit vorbind romana. Au fost asa incantati fiindca si ei erau romani, iar sentimentul a fost reciproc. Am fost raspltita cu o surpriza fenomenala, o melodie bine cunoscuta " Drumurile noastre" a lui Dan Spataru, o stiti? Mna ce sa iti doresti mai mult de atat? Piele de gaina, suras sincer si emotii, cam asa s-a desfasurat ziua mea la Venetia.
 
























Ziua urmatoare am cutreierat prin zona viticola, cum s-ar zice aria unde vinul si Prosecco se naste, "mama vinurilor". Viile imbratiseaza bazele dealurilor Dolomite - de la lacul Garda pana in Nordul Venetiei. Italia este tara cu cele mai multe soiuri autohtone de vita de vie (peste 500), alaturi de care s-au strecurat si cateva soiuri internationale. Prestigiul vinurilor italienesti a fost castigat de principalele soiuri locale: Nebbiolo (in Barolo, Barbaresco si in restul Piedmontului), Sangiovese (Chianti, „Super Toscane“), Aglianico, Barbera (Barbera d’Asti), Dolcetto, Malvasia, Montepulciano, Moscato, Tocai Friulano, Trebbiano (mai peste tot si in plantatiile pentru otet balsamic).
 
Daca m-ati intreba pe mine, eu v-as sugera sa va rezervati macar o noapte intr-o pensiune agroturistica, fiindca veti avea ocazia sa degustati produse de casa, traditionale si sigur nu veti pleca fara o sticla de Prosecco, iar gazdele italiene te vor face sa nu uiti aceasta experienta.
 
Buna dimineata din  muntii Dolomiti! Acestia se întind pe teritoriul regiunilor din Tirolul de Sud, Trient, și Veneției, cat și provinciile Belluno și Trentin în Italia de Nord. Ma drept, pe serpentinele ce duc spre statiune, arhi cunoscuta, " Cortina d'Ampezzo". O localitate ce ofera prilejul de a-ti petrece un concediu lipsit de agitatie. Peisajele superbe ale acestor forme de relief atat de unice in lume datorita piscurilor ascutite , centrul localitatii gazduit de cladirile decorate in influente bavareze, flori rosii in jardinierele geamurilor, strazile pavate cu piatra de rau care urca si coboara culmile, toate acestea formeaza un peisaj montan sublim.Totodata, in Dolomiti puteti sa va petreceti atat vacanta de vara si sa urmati trasee montane spectaculoase, cat si cea de iarna, pe partie.



































 
O scurta oprire, am facut in orasul Vicenza, capitala regiunii Veneto, aflat la 60 de km distanta de Venetia, cunoscut pentru targurile de bijuterii de aur, care au loc in luniile ianurie, iunie si septembrie. Un oras relativ mic, insa locuit din secolul II. Centrul istoric denota faptul ca Vicenza a fost supusa dea lungul timpului multor influente, atat ventiene cat si austriace. Dupa al doilea razboi mondial, Vicenza a ajuns sa fie parte din regatul Lombardiei- Venetiei. Este denumit orasul lui Palladio, in anul 1994 si trecut in patrimonial UNESCO, datorita celor 23 de cladiri proiectate de Palladio : Vila Almerico Capra,Biserica Palladiana, Teatrul Olimpico ,Palatul Chiericati, Palatul Barbaran da PortoPalatul del Capitaniato, Palatul Porto,Palatul Porto in Piazza Castello ,Palatul Thiene Bonin Longare , Palatul Thiene, Vila Gazzotti Grimani,
 
 
Ultima oprire a fost la castelul Miramare, asezat pe stanca, pe malul Marii Adriatice, intr-un peisaj ce iti taie rasuflarea. Castelul a fost construit intre anii 1856-1860 pentru arhiducele Ferdinand Maximilian von Österreich (fratele împăratului Franz Joseph I.) și soția sa Charlotte von Belgien. Perimetrul acestuia este impanzit de gradini exotice impletite cu paduri de conifer, iazuri, statui, ornamente de gradina, toate acestea afisand un aspect romancier. Se poate observa cu usurinta atasamentul celui ce a detinut castelul pentru mare si natura. Merita sa faceti o oprire pentru vizitare.
 
 
















Ahhh, era sa uit! Cum sa termin acest articol si sa nu sa va indic un restaurant pescaresc din micul port? Binenteles, cu specific pescaresc! Va jur, am mancat cele mai bune preparate de acest fel din aceasta vacanta, cel putin. Se numeste "Principe de Metternich". Va arat pozele si va las sa trageti concluzii.
 
 
 

Comentarii

  1. Italia chiar e un taram binecuvantat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E un taram plin de locuri fantastice. Consider ca nu ne-ar ajunge o viata sa o cutreieram in fiecare coltisor.

      Ștergere
  2. Si eu sunt fan Italia, pana in maduva oaselor...
    L.E. Love your dress!!! 😍

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Te inteleg perfect! Sunt in asentimentul tau. Multumesc pentru apreciere :D

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

CRACOVIA , ORASUL LEGENDELOR!

LACUL COMO, MILANO SI BERGAMO, PARTE A LOMBARDIEI

BARI, CAPITALA REGIUNII ITALIENE APULIA - partea I

MONOPOLI NU E DOAR UN JOC, CHIAR EXISTA!

UNIVERSUL ALBASTRU IN CROATIA - TROGIR, SPLIT SI OMIS - PARTEA I

BASMUL ORASULUI ALBEROBELLO

BOLOGNA , ORASUL "ROSU"